duminică, 24 octombrie 2010

Fabula papagalului










Criza mondială
A lovit
Subit
Şi lumea animală.
Leul, alesul ei pentru un nou mandat,
A constatat
C-au început supuşii să îşi arate colţii:
Îl acuzau cu toţii
Că-n loc de vreo măsură,
El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură,
Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei,
Descins din neam de zei.
De-aceea, enervate,
Jivinele-şi făcură şi ele sindicate,
Să poată protesta în mod organizat.
Speriat,
Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă,
Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă,
S-a gândit,
C-ar fi mai potrivit,
Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil,
Cu minte de copil,
Care să nu grăiască
Decât ce-o să audă din gura lui zeiască.
Încântat
De propria-i idee, îndată a chemat
Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu
Şi-l imita la greu:
- Prietene, îi spuse cu aer de magistru,
De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!
- Dar eu sunt mic,
O, rege,
Şi nu pricep nimic
Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!
- Hă, hă! Faci o greşeală:
Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi,
Ci numai să imiţi,
Ca orice papagal,
Cuvintele rostite de Leul genial!
Vei fi, de ai habar,
Un fel de... avatar.
Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus,
Din zori până-n apus!
Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat
Politica de stat...
De-atunci el se tot bate
Cu zeci de sindicate,
Iar Leul, liniştit, netemător, etern,
Le-arată tuturor că hiba-i la guvern.
În fabula aceasta, MORALA ne învaţă,
Că oricine în viaţă
Chiar scapă de scandal,
Când are „papagal”!


P.S.

Orice asemanare cu realitatea e strict intamplatoare ?

marți, 19 octombrie 2010

Ma las de blogarit... Acum smecheria e sa scrii stenograme


Citeam pe blogul unei prietene intr-ale blogaritului despre stenogramele astea care tot apar si ne dezvaluie in detaliu cele mai savuroase sau intime discutii pe care le au diversi jurnalisti cu oameni de afaceri, cu politicieni etc. Un fel de jurnal al lui Tetelu din Catavencu ...Cand deodata m-a izbit! Am descoperit o noua "strategie de aur" a PR-ului, infailibila in Romania !!

Adicatelea, reamintesc profanilor in PR, daca spre exemplu aspiri sa ajungi o pitipoanca in reviste cu coperti lucioase metodele PR-istice sunt bine stiute, "clasice" deja: te lauzi ca te-ai culcat cu vreun fotbalist (ideal ar fi chiar sa te culci cu el si sa-ti faci si cateva poze :P), te combini cu un batranel extrem de bogat si-ti tragi eventual si un sofer tanar (ce, se simte careva?) sau dai un pol de bani sa te compare cineva cu o "colega" pitzi si-ti tragi o porecla beton, gen noua Nicoleta Luciu sau asa ceva s.a.m.d.

Sunt convins ca stiti despre ce vorbesc, sunt lucruri banale, dovedite de practica PR-istica mondena. Ce te faci insa cand vrei sa devii peste noapte un ziarist "adevarat", un om de afaceri temut sau un politician de calibru? Ei bine s-a brevetat o noua metoda infailibila de PR si pentru ei. Apari in stenograme !
P.S.
De maine nu mai scriu pe blog. E o idee proasta, fara viitor. O sa ies pe stenograme :P

duminică, 17 octombrie 2010

Greva la Finante sau "ori suntem golani ori nu mai suntem!"



Am asistat saptamana trecuta la o revolta ca la Bobalna chiar in sediul Ministerului Finantelor, "Ministerul Banilor" cum i-ar spune unii. Atentie, folosesc termenul revolta si nu greva, pentru ca grevele au un program clar, se urmeaza niste proceduri specifice cum ar fi respectarea functionarii la capacitate redusa a institutiei etc. Presa a numit-o "greva spontana", eu am s-o numesc pur si simplu revolta.


Ce a avut asa de special revolta din finante? Felul in care a izbucnit, ostilizarea "privatilor" vs. "bugetari" si incoerenta autoritatilor.


Sa vedem filmul. Joi, 14 octombrie, dimineata. Toti lucratorii din finante afla ca a fost deschis in trezorerie contul pentru ca la 20 octombrie sa fie virati banii pentru stimulente. Cu totii sunt convinsi si primesc asigurari de la sefii lor ca se vor da si banii de stimulente pentru luna trecuta, banii aceia fiind deja in cont (colegii de la trezorerie, cei care lucreaza cu toate conturile le-au confirmat, deci nu pot fi dusi cu vorba sau pacaliti). Joi i se aduce foaia cu stimulente ministrului s-o semneze, dar ministrul Ialomitianu, care de cand a venit la minister a promis tuturor ca stimulentele se vor da in continuare (angajatii au primit asigurari in acest sens de la ambele sindicate din finante, in urma discutiilor pe care le-a avut cu ministrul) nu mai vrea sa semneze. E inexplicabil! Unda de soc s-a raspandit cu o viteza uluitoare. Sefii si directorii din minister s-au dus in audienta la ministru sa ceara explicatii, pentru ca nimeni nu a inteles din atitudinea ministrului de pana la acel moment, care recunoastea deschis ca salariile din finante fara stimulente sunt cele mai mici din sistem (dupa ce, asta e adevarul, au fost cele mai mari!), ca ministrul planuise de fapt sa-i duca cu vorba si sa nu le mai dea banii pe cele doua luni la care aveau dreptul in mod legal.


Precizez aici pentru cei care se leaga de denumirea acestor venituri "stimulente", ca rolul lor nu era acela de a stimula angajatii, ci erau venituri lunare, acceptate si de banci (BCR, Bancpost etc.) la o solicitare de credit. Pe statul de plata ele apareau ca "lichidare", pentru ca asa era format salariul: din avans (destul de mic, salariul) si lichidare (un stimulent care era de pana la cel mult 3 salarii ).


Socul a fost atat de mare incat directori importanti din minister, insotiti de angajatii de pe culoarele ministerului, au dat buzna in biroul ministrul si l-au luat de guler. Acesta a incercat sa-i mai duca cu vorba, dar vazand ca nu-i loc de intors, putin speriat, si-a luat cei doi secretari de stat si a plecat la guvern promitand ca le va rezolva problema dupa o discutie cu primul ministru.


Angajatii pacaliti a doua luna consecutiv nu mai se intorc in birouri, isi suna prietenii de la administratiile, directiile si trezoreriile din toata tara care primesc vestea eliminarii stimulentelor la fel de rau. Multi dintre ei asteptau banii de la o zi la alta si nu se multumesc cu promisiunea unei legi care le va mari pare-se venitul prin includerea stimulentelor in salariu. Nimeni nu-l mai crede pe Ialomitianu. (Nemaivorbind de faptul ca tocmai in perioada in care ar fi votata presupusa lege se suprapune cu prezentarea motiunii de cenzura !!) Pai daca tot vor include stimulentele la un nivel de 1,5 in salariu din luna octombrie, ce-i opreste acum sa le dea un stimulent de 1,5 din salariu pe lunile din urma: august si septembrie? Mai ales ca banii sunt in cont, stiu pentru ca ei se ocupa cu viramenetele in toata tara si nu pot fi pacaliti. Sa fie vorba doar de ambitie? Sau de teama de a nu deschide o cutie a Pandorei?


Urmeaza declaratii absolut incoerente. Mai intai nu se vor mai da stimulentele ca-s ilegale, cand n-a mai mers explicatia cu ilegalitatea se spune ca n-a fost depasit planul (din pacate presedintele ANAF s-a laudat in comunicate de presa ca pe lunile in discutie planul la nivel national a fost depasit), apoi cica se vor da, dar dupa niste criterii noi inventate pe genunchi si repartizate de niste comisii (comisiile mixe oricum exitau dintotdeauna la acordarea stimulentelor) etc. In acest timp se incerca si asmutirea celorlalte categorii impotriva "imbuibatilor din finante", folosind ideea ca stimulentele sunt venituri in plus la salariile celor din finante si nu parte integranta a salariului. Apoi ca stimulentele sunt venituri din amenzi (omitandu-se intentionat faptul ca cea mai mare parte provine din arierate, insolvente, executari silite, contrabanda, confiscari si valorificari). Si in ciuda faptului ca explicatia a prins la multi, in special la cei din mediul privat, tot mai multe categorii de bugetari vad in revolta de la finante o sansa sa-si castige drepturile si isi declara deschis sustinerea: de la politisti, profesori, lucratori in Ministerul Muncii, sanatate etc. Situatia se prezenta tot mai rau pentru ministrul Finantelor, dl. Ialomitianu, televiziunile Antena 1 si Realitatea profitand de revolta pentru a-si regla conturile cu puterea. Social-democratii in febra pregatirilor Congresului extraordinar nu rateaza ocazia sa-si arate deschis sustinerea pentru lucratorii din finante.

Urmeaza, dupa cateva situatii cu adevarat hilare (cum ar fi iesirea din sediul ministerului cu SPP-ul) promisiunea ministrului ca "stimulentele vor fi deblocate", dar conform criteriilor de compententa. Oamenii obositi de nesomn sunt induplecati sa plece (mai ales ca si aceste criterii de competenta existau si inainte), dar "competenta" se transforma in "performanta" si ministrul e decis sa nu acorde stimulentele "pe criterii sociale" (repet, chiar el recunoaste ca salariile sunt inumane si ca de luna viitoare oricum stimulentele vor fi introduse in salariu, dar acum in premiera ele se vor acorda numai pe criterii de performanta drastice). SedLex pleaca de la negocieri si-l acuza pe ministru ca e mincinos, incapabil si incoerent. SNFP negociaza si accepta frimiturile de la autoritati. "Imbuibatii de la Finante" sunt luati din nou peste picior de premier, lideri din PDL si chiar de seful lor de la ANAF, dar greva s-a incheiat si imaginea de "looseri" a autoritatilor s-a corectat.

P.S.
In cazul in care izbucneste din nou un conflict in sediul ministerului, care credeti ca sunt urmarile cele mai probabile?
1. Blocheaza usile si ramane singur in minister
2. Concediaza proprii angajati si angajeaza de urgenta cateva mii de specialisti pe un salariu de mizerie
3. Demisioneaza

Masina de politie in Ucraina !!

Infractorii n-au nici o sansa. Daca sunt pe bicicleta !! :P

marți, 12 octombrie 2010

Concediu in Ucraina


Vara asta mi-am petrecut concediul in Ucraina. Stiam din capul locului ca nu e cea mai exotica, nici macar cea mai ofertanta destinatie, dar m-a atras mult ideea de a vizita zonele romanesti.

Cu teama comunismului cuibarita inca undeva in suflet am pornit in lunga calatorie cu trenul din Bucuresti spre Cernowsky, adica Cernauti. N-am avut tren direct si a trebuit sa trecem granita cu traficantii de tigari (singurii care mai faceau drumul acesta si cand inundatiile taiasera toate legaturile cu Ucraina), asa ca am tremurat serios la granita. Dar peripetiile acestea le las pe altadata...

In acest post am simtit doar nevoia sa imi exprim primele impresii despre ce am vazut in Ucraina, dar si despre romanii care traiesc aici. Pentru ca asa cum ma asteptam romanii din Ucraina (majoritatea cu rude numeroase prin Siberia in urma deportarilor) sunt mult mai patrioti decat cei cu care ma intalnesc eu zi de zi. Sunt mult mai uniti si au un suflet extraordinar! (Si cand te gandesti ce romani "exportam" in Europa de Vest). Si m-a mirat si faptul ca erau la curent cu tot ce se intampla in tara. De fapt prima conversatie pe care am avut-o in Novoselita (Noua Sulita) a fost in legatura cu probabilitatea rasturnarii guvernului Boc, la prima motiune de cenzura din 2010.

Lucrul care m-a izbit cand am intrat in Cernauti au fost castelele in care locuiesc ucrainienii. Nu este deloc o figura de stil !! Cele mai extravagante vile din Romania arata jalnic pe langa adevaratele castele din periferia orasului Cernauti. Doar meterezele mai lipsesc... Cat priveste Cernautiul, orasul este un monument. Din pacate nu foarte bine intretinut, dar inca mai are ceva parca din maretia Imperiului Austro-Ungar de altadata. O Viena sau o Budapesta in varianta rusa:P

Ucrainienii au nivelul de trai destul de scazut (daca nu-i punem la socoteala pe mafiotii care colcaie prin Cernauti), sensibil mai jos decat al nostru, insa tin se pare foarte mult la casele cu etaj de dimensiuni cat mai mari, pe care o sa le vezi si in cele mai modeste sate. In schimb masinile te poarta inapoi in timp. Am vazut masini care nu se mai gasesc nici prin muzee, iar ce m-a fascinat a fost omniprezenta masinilor Lada. Nu va mint si nu exagerez deloc cand spun ca aproape jumatate din masinile pe care le-am vazut pe strazi erau Lada si Moskvici. Ucrainienii mi-au explicat ca sunt cea mai buna alegere pentru drumurile lor. Ahh, acum mi-am amintit, drumurile sunt un cosmar! Prin comparatie Romania este raiul drumurilor, asa ca imaginati-va cum e in Ucraina!! Numai un cascador profesionist ar avea curajul sa se plimbe cu transportul in comun prin centrul orasului Cernauti fara sa se tina cu ambele maini de bara sau de scaun. Va spune un om patit!

Am vizitat liceul din Cernauti unde a invatat Eminescu, dar i-am admirat si statuia din parcul Shevchenko (poetul, nu fotbalistul), m-am plimbat prin Universitatea din Cernauti care arata extraordinar (m-am dat drept student ca sa pot intra) si m-am plimbat pe ulitele din Novoselita unde se vorbeste o ruso-ucrainiano-romaneasca din care nu mai intelegi nimic...

Dimineata mancam un fel de coliva (ce s-au mai tavalit de ras cand i-am intrebat daca e coliva, de fapt era hrisca), dovlecei preparati in toate modurile posibile, salata de varza cu ceapa, vinete si tot felul de legume peste care puneam smantana. Dupa amiaza am mancat saslac (si turcii au asa ceva) sau faimoasele plimini, facute din vanat. Seara pepeni si o luam apoi de la cap cu legumele, dar si peste oceanic si faimoasele icre negre si rosii (sa gaseau peste tot, chiar si la conserva)... O, si sa nu uit, nicio masa fara ... vodka! Multa vodka, ca pe apa, in loc de apa :P

Am venit cu inima indoita si bantuit de fantomele comunismului, dar am descoperit aici oameni exceptionali, cu o credinta nemarginita in Dumnezeu si in poporul roman. Mi-a fost putin rusine ca eu am inceput deja sa-mi pierd credinta in compatriotii mei...